Motto

   "Bisericuţa din sat a fãcut cã neamul nostru şi azi mai existã! Pentru
aceea cu toţi câţi suntem cu tragere şi iubire adevãratã faţã de neamul
nostru, cu bucurie şi cu deosebitã plãcere observãm când poporul e cu
tragere şi iubire faţã de bisericã, cãci, suntem siguri, poporul nostru pânã
umblã la bisericã se roagã româneşte, vorbeşte cu preotul sãu româneşte
şi el rãmâne român."

Vasile Lucaciu - 1904, Un smerit memoriu

   Pe lângă  platoul continental recâştigat anul trecut în proces cu Ucraina, România ar mai putea avea un spaţiu strategic, de spiritualitate proprie, în Suedia. Ce-i drept, aceasta ar avea dimensiuni mai mici dar cu un potenţial extrem de important în context european.
 
   O mini-Românie, de aproximativ 9000 de metri pătraţi, este pe cale de a fi construită, la Stockholm, prin eforturile Asociaţiei Culturale Româno-suedeze Frăţia. Naşterea mini-României din Scandinavia nu este un proces simplu. Au fost necesare eforturi extraordinare până la obţinerea, în acest scop, a terenului din partea autorităţilor suedeze. Complexitatea lucrărilor presupune şi costuri pe măsură iar în lipsa unei intervenţii a românilor de bună credinţă, cu posibilităţi materiale, ori chiar a statului român, a Patriarhiei Ortodoxe Române, păstrarea suprafeţei dedicate acestei mici Românii, este pusă sub semne de întrebare.

   Autorităţile de la Bucureşti au ocazia să demonstreze că fac ceva concret pentru promovarea unei imagini pozitive a românilor în lume dar şi de data aceasta au păstrat tăcerea. Miliardarii români cărora li s-a cerut sprijinul, de asemenea, au păstrat tăcerea până în prezent. În aceste condiţii, familia Borca, părintele Gheorghe şi doamna Elena, doi români bănăţeni veniţi în Suedia de 24 de ani, fac eforturi personale impresionante, alături de Asociaţia Culturală Româno-suedeză Frăţia, pentru găsirea surselor de finanţare a proiectului.

   S-ar putea întreba, cum contribuie românii din Suedia la sprijinirea acestui demers? Dincolo de părerea că aici viaţa este plină de roze, nu sunt, în general, oameni bogaţi. Totuşi, unii dintre ei au răspuns favorabil apelului de sprijin lansat recent pentru sprijinirea obţinerii unui împrumut bancar destinat susţinerii lucrărilor care încep în perioada primelor luni ale acestui an. Nevoile sunt însă mult mai mari. Alternativa, pe de altă parte, ar putea fi jenantă pentru comunitatea de români, în general, şi nici nu e de imaginat după atâtea eforturi.

Comentati Cautare

Comentati
Nume:
Email:
Titlu:
Introduceti codul anti-spam din imagine.